cai alergând pe câmpie
negri de ploaie, gâfâind
după ei vin lupii
determinaţi, siguri de hrană
din casă îi privesc cum ajung
pe pragul lumii de unde începe
tărâmul întunecat
lupi şi cai dispar în ceaţa cenuşie
alerg prin ploaie să salvez lupii,
caii, oameni rătăciţi
întorc pentru o clipă capul
în urma mea vin râşii, pumele,
cerbii şi suflete de oameni rătăciţi
ploaia se opreşte, picăturile de apă
sunt suspendate deasupra mea
ca globurile de Crăciun
animale şi oameni aleargă nemişcaţi
tărâmul întunecat se strecoară
printre pume, râşi, cerbi
şi oameni rătăciţi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu