O vacă mă calcă pe cap cu copita de aer
printre coarnele ei văd răsăritul
ugerul îi atârnă greu
încărcat cu lapte dulce ca dragostea ta
în jurul ei în loc de muşte
roiesc stele galbene din polistiren aurit
e vaca sacră a locului rău
mă prind de coada ei
şi mă las târât
pielea mi se topeşte şi se întinde pe drum
ca o peliculă de lac pe o scândură veche
carnea, bucată cu bucată,
rămâne în case pustii
oasele se risipesc câte unul la fiecare kilometru
mă plimb prin univers
printre stele din polistiren aurit
agăţat de coada unei vaci
cu ugerul plin de dragostea ta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu